I was just thinking of a easy way to rate things and it just hit me like a stone… how about rating things based on their occurance? And then I started exploring the possibilities.
As the easiest way of giving an example is by picking something from your personal life, I’m going to talk of two such things which need to be compared: “Visiting a friend” or “Watching a movie”. For the sake of arguement let’s name this friend of mine John (Doe).
I tend to watch movies on a daily basis where on the other hand I don’te get to see my friend THAT often. So, based on my logic in deciding what to pick, I would have to go for “Visiting a friend” because it occurs less often than the other choice.
Isn’t this a perfect system? Well, everything is perfect if you stick to the rules, isn’t it?
Astazi un coleg de munca mi-a spus de un articol din blogul nu stiu cui de la Mondenii unde scria despre cum se vor numi emisiunile de la televizor in 2020. Imi amintesc doar ca “In gura presei” se va numi “In gura matii”; de ce?
Industria ofera ceea ce vrea cererea, noi, oamenii; de ce? Pentru ca daca nu ar mai oferi ceea ce vrem nu am mai cumpara. Gresit! In momentul in care vrei sa iti cumperi o masina si pe piata exista doar trei modele sau din sumedenia de modele nici unul nu iti place si ai nevoie de o masina o sa iti cumperi una. In loc sa lasam cererea sa defineasca oferta mai bine am incerca sa definim cererea prin oferta. La televizor auzi in mod repetat “viol, accident, morti, raniti”, asta vor oamenii sa auda, de accea in 2020 “In gura matii” va fi un hit, pentru ca nivelul cererii va fi acela. Putem evita minunata catastrofa prin a schimba felul in care oferta abordeaza cererea (atat de usor de zis atat de greu de facut), daca la televizor vor fi numai evenimente culturale si vei vrea sa te uiti la televizor, te vei uita si la acele evinimente culturale care in loc sa-ti incarce capul cu prostii iti vor face mai mult bine, discutiile tale la un pahar nu se vor mai rezuma la numai “ce buna-i aia” sau “ce m-am imbatat data trecuta la icsulescu”.
Hai sa ne uitam si mai departe, oferta inca ciopleste cererea, cei slabi vor ramane in urma, evolutia asa functioneaza, pradatorii vaneaza animalele mai slabe, curatam cererea de oamenii care vor sa-l vada pe Ion din Patlagelele cum declara ca era beat cand si-a lovit mortal nevasta cu lopata-n cap, lucrurile acestea raman stocate in minte iar in momentul in care Ion Junior se va imbata subconstientul ii va arunca si aceasta idee “da-i proastei cu lopata-n cap”.
Acum “cunoscatorii” imi pot spune ca economia nu va rezista daca oferta nu acopera cat mai mult cererea. Gresit! Portiunea de cerere neacoperita va disparea complet, selectie naturala, nu vrei sa te duci cu turma, ori o ghidezi ori esti mancat de pradatori.
S-a trecut mult prea repede de la controlul prin frica la controlul prin nevoi, sunt de parere ca cea mai buna alegere e calea de mijloc, controlul prin frica si nevoi.
Buna ziua fanii mei (inexistenti), nu am mai scris de mult, n-am mai avut nici timp, nici chef . Ideea de baza e ca inca sunt suparat pe tot ce misca, inca nu inteleg de ce unele femei “poarta” Chihuahua in poseta, de ce Becali a fost ales parlamentar european (Romania, tara tuturor posibilitatilor, un fel de USA in Europa) si de ce Banel Nicolita e acum rezerva la Steaua ( ). Voi incerca sa scriu cel putin doua articole pe saptamana, cuvinte cheie “voi incerca”.
Daca sapi groapa altuia, tot tu cazi in ea; la fiecare inmormantare moare si cate un gropar?